Am plecat pentru a doua oara spre Viena la al doilea triathlon cu tot familionul, deoarece am zis sa imbinam utilul cu placutul. In stilul romanesc ne-am incurcat cu promisiunile de la unii ca imi dau o bicicleta de contratimp, dar surpriza in seara plecarii nu are roti. Asa ca am trecut peste stress la planul b si am luat bicicleta de la un prieten adevarat (a fost aceeasi de anul trecut – o cursiera). Faza cu bicicleta m-a dezamagit dar ce sa faci traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
Am plecat la 7 dimineata ora Romaniei si am ajuns la 14.30 ora Austriei, ne-am cazat la celebrul BRIGITTENAU YOUTH PALACE, unde stiam de anul trecut ca raportul pret/calitate este ok.
Ne-am dus la inregistrare seara pe la 19.00, unde fata de anul trecut au avut niste inundatii cu o saptamana inainte dar deja remediau dezastrul, si au anuntat ca nu se va inota in Dunare ci intr-un lac la 15minute distanta, si apoi pentru bicicleta si alergare se revine pe Donauinsel.
A doua zi competitia avea sa aiba loc la 13.30, pe o caldura de 30 grade si un vant teribil. In timpul de pregatire m-am imprietenit cu un tip din Burgenland venit special si el pentru triathlon, in conditiile in care a doua zi avea ceva concurs de 5000m inot undeva in zona lui (nu mai tin minte numele lacului).
Am pornit cu totii la proba de inot care era la 10 minute de mers pe jos peste podul care leaga DonauInsel de Donau City, timp in care am baut o sticla de 0,5 de Gatorade. Mi-am luat cu mine o crema de galbenele sa ma ung pe unde ii frecarea mare de la neopren si bineinteles in prostia mea am pus si mana pe ochelari cu crema.
Acolo s-a dat startul din apa, m-am dus cat de mult am putut in laterala din stanga sa nu iau maini si picioare in cap in inghesuiala de la start, dar bineinteles ca nu vedeam decat vag ca ochelarii s-au manjit cu crema aia unsuroasa fapt ce m-a ajutat maxim in proba de 1400 inot ca nu vedeam nimic. La un moment dat i-am dat jos pentru vreo 400-500m ca inebuneam (eram ca orbul in Braila ma ghidam dupa cate o casca ce vedeam prin apropiere). Aici a fost primul moment in care am vrut sa renunt ma gandeam in timp ce inotam si la faza cu bicicleta… “asta e cand nu ii sa fie …”, dar cumva m-am motivat si am inotat mega prost ca sarpele prin apa fara un ghidaj bun si totusi am reusit un timp de 31 de minute in conditiile in care eram pregatit sa scot un 24-25min. Am iesit din apa relativ ok am dat jos neoprenul si am pornit spre zona de schimb sa imi iau bicicleta (aveam 15 min la dispozitie). Am ajuns si am facut schimbul in echipament de bike, am mai baut o sticla de Gatorade si bineteles am uitat numarul de concurs pe tricoul de alergare, asa ca m-au intors inapoi am schimbat tricoul si am dat startul (faza cu timpul necronometrat intre inot si bike a fost super ca in prostia mea pierdeam minute pretioase). Vreau sa zic ca la pornirea pe bicicleta eram destul de bine, nu erau multi in fata, dar pe parcurs s-a vazut diferenta treceau ca migurile pe langa mine (asta e data viitoare o sa am una a mea proprie si personala nu sa ma milogesc pe la unii si altii). Al doilea moment crucial a fost pe la tura 4 ( se fac 7 ture) cand am vrut sa abandonez eu trageam de mine si astia parca zburau…… deci proba de bicicleta fara o bicicleta adevarata ii pepsi am scos 1:30 min exact ca si anul trecut in conditiile in care ma antrenasem mai mult. Oricum nu am consumat nici un gel ci doar apa pe tot parcusul celor 40 de km de bicicleta. A urmat proba de alergare unde am inceput sa recuperez ca pierdusem la bicicleta ….asa ca incet si sigur depaseam in cele 5 ture de 2km unul cate unul terminand proba de alergare in 53min. Timpul total a fost de 2:55 si cred ca il pot imbunatati continund cu antrenamentele si cumparandu-mi o bicicleta de contratimp.
